_ _

duminică, 17 aprilie 2011

Pensiunea

Despre pensiune voi scrie numai lucruri frumoase,chiar daca gandul meu se indreapta instantaneu spre bani,chiria care trebuie platita luna de luna,iar ca sa fi la zi,trebuie sa lucrezi.
Obiectele vechi,abunda aici si m-a surprins vigoarea celor doi soti,care in ciuda varstei trecuta de 70 ani,sunt atat de activi si veseli,cum ar trebui sa vedem si pe la noi,oameni in varsta si fericiti.Ar spune unii care citesc aceste randuri ca avem si noi batrani fericiti,da este adevarat,fericirea aceasta este cum ti-o doresti de mare,de intensa sau simpla asa cum eu observ la mama mea.O pensie de 300 lei,pe care-i primeste cu lacrimi in ochi,o viata la tara grea,asa cum toti dintre noi stim si putini sau niciunul dintre politicieni nu vede,n-are ochi,nu vrea sa aiba privirea atintita spre necazurile romanesti,care se revarsa in primul rand asupra batranilor,ca un tsunami devastator.M-am abatut de la subiect si este normal,nu sunt un bloger,n-am experienta,nici nu-mi doresc mai mult,decat sa pot scrie ce vreau si cand vreau,atent si cu simplitate.Azi este duminica 17 aprilie 2011,o zi insorita aidoma celei de ieri,cand aici la pensiune au avut loc doua aniversari in acelasi timp,eu fiind de ajutor pentru diverse lucruri.M-am simtit util,dar nu in largul meu,nici nu m-as putea simti altfel, printre straini.Pensiunea este locul vechi,in care eu m-am instalat,in urma unor momente ale vietii petrecute in apropiere,la ferma"de vis"(urat) si care m-au adus apoi aci.Sunt iarasi multe de scris despre toate acestea,insa nu voi scrie.
De aici de la mansarda pensiunii,ma gandesc acum la ziua de maine si la celelalte care vor urma,deoarece dupa o saptamana cu fasa ghipsata pe mana dreapta,ma intorc la munca,de data asta in locatia initiala,lasand fabrica mare pentru aceasta sectie,unde piesele sunt mai mici,insa volumul de munca este mai mare.Ma tot gandesc si ma intreb,voi rezista?Uneori sunt disperat,alteori optimist,de cele mai multe ori sunt increzator si mereu in cautarea raspunsului la intrebarea:Cine-mi calauzeste pasii ?Nu este singura intrebare la care se poate raspunde din politete sau respect pentru parinti,religie,scoala,familie,
prieteni.Desigur ca sunt cateva intrebari,care au stricta legatura cu religia,insa din ratiuni simple si din necunoastere,n-am sa dezvolt subiectul,despre care am mai scris,de nu ma insel.Iar in privinta raspunsurilor,fiecare are unul sau mai multe,pregatite sau nu,depinzand de capacitatea fiecaruia.

http://www.trippinrecords.com/


Cat despre pensiune,sunt cateva imagini pe care le-am postat,nu-mi apartin,ele sunt facute de un domn,pe care,spre surprinderea mea,l-am vazut azi, cautand imagini cu pensiunea,ca fiind fotograful si pe care l-au aniversat ieri o multime de prieteni aici la pensiune.Cate iti rezerva viata....Am mancat,ce mi-am pus deoparte de ieri,pentru ca am primit atat de mult intr-o farfurie de mancare,incat n-am reusit sa mananc tot,iar bucatele de carne,le-am pus in servetel, acum la ora 15,00,mi-au prins tare bine. Mai este o intrebare la care voi raspunde mai intai,ma aflu pe aceste meleaguri,in cautarea unui loc de munca mai bine platit,nu asa ca salariile mizerabile de la noi,in primul rand sa repar greseli pe care le-am facut,cu cativa ani in urma si regret amarnic ca n-am fost un bun administrator,al banilor pe care i-am castigat,dar in primul rand nu am consultat singura persoana care m-ar fi ajutat,indrumat si care o face si acum,pe care am neglijat-o...sotia mea.Asadar,bancile isi vor banii inapoi.iar eu am si nu am solutii mereu.Cine-mi calauzeste pasii,ma pune la grea incercare,iar eu ma inchin Lui si ma caiesc.Pe curand oameni buni.

joi, 14 aprilie 2011

Sa spun ca m-am intors ?

As putea raspunde la intrebarea de mai sus,printr-un simplu da,insa nu voi raspunde pentru ca accesul pe care-l am in aceste momente poate fi restrictionat,asa incat profit de sansa de a va scrie.Asta seara putin,pentru ca este tarziu,dar maine,daca toate vor fi bune,voi dezvolta subiectul Germania.
Ma aflu de mai bine de doua luni pe aceste meleaguri si sunt multe,multe de scris,asa incat,pe maine.