_ _

luni, 11 februarie 2013

Eu,Mihai si legile junglei

-Legile junglei-



In 2006,m-am gandit sa nu raman vesnic angajatul altuia,crezand ca sunt capabil sa devin propriul meu sef.Am tins sus!Am fost rabdator,totul a venit de la timp,l-am asteptat linistit fara meditatii speciale.Am crezut ca sunt indeajuns de zelos,ca sa nu ma opresc la jumatatea drumului,gandindu-ma mereu ca nu exista putere pe lumea asta,care m-ar putea impiedica sa-mi ating anumite vise simple,dealtfel pe care le-am tot randuit in mintea mea,de-a lungul vietii.Am zambit mereu,tocmai renuntasem la alcool,agentia imobiliara mi-a adus un dram de speranta pentru o viata decenta,intr-o Romanie dezorientata si in plina forfota imobiliara.Am zambit la viata si viata mi-a suras.Nu m-am lasat manipulat,am actionat si mi-am recastigat libertatea gandurilor,am remarcat minunile create de natura de langa mine,facand drumuri dese la munte,la nici 20 km de Cluj.Am fost entuziast si mi-am aranjat in asa fel lucrurile incat manifestarile joviale faceau parte din inceputurile tuturor zilelor care aveau sa urmeze,pana cand totul s-a naruit.
Acum incerc sa citesc biografia imbogatitilor romani,sa vad cum au ajuns in varful ierarhiei sociale folosindu-se de imaginatia lor creatoare....si fara prea mare efort.Au crezut in ei insisi si posibilitatile lor,iar eu n-am fost capabil sa fac ca si ei. Degeaba am fost generos,avand in minte ideea ca intotdeauna exista altii mai nenorociti si am dat bani vreunui sarac,am crezut ca gestul meu nu va fi pierdut pentru totdeauna,dar m-am inselat.Am crezut ca daca procedez astfel,comportandu-ma ca si cum as fi bogat,imi influientez subconstientul si banii dati se vor intoarce inapoi multiplicati.Am dorit sincer sa-i ajut dezinteresat,aceasta crezand ca este una din marile legi cosmice.
Mihai,optimismul si increderea n-ar trebui sa ne paraseasca sufletul si mai ales nu trebuie sa ne plangem de conditiile actuale de viata.Putem sa incepem prin respingerea hotarata a ideilor gresite care pateaza renumele banului care nu e neaparat necinstit.Saracia,in schimb,n-are nimic cu virtutea ea reprezinta o situatie negativa legata de starea sufleteasca a nestiutorului din mine si-ar  trebui sa nu spun
niciodata nimic rau despre bani si despre aceia care au mai multi decat mine,dispretuirea banilor si a celor bogati ma leaga si mai mult de neajunsurile mele.Procedand astfel consider ca-mi fur singur caciula.
Am inteles ca voi putea gasi bucuria la capatul drumului,la capatul propriului meu drum si aceasta ma va astepta numai daca sunt acomodat cu propria-mi soarta,pe care am ales-o liber si in cunostinta de cauza. Viitorul este totusi acel necunoscut inspaimantator si chinuitor asa cum e prezentul.
Cat de simpla ar fi viata,daca n-ar fi atat de complicata.Sau e simpla Mihai,am complicat-o atat de mult prin indoieli si sentimente de esec?Cum sa-mi azvarl poverile incomode,sa pot scapa de "tonele" de griji care-mi strivesc umerii?


The Smoothjazz Loft - Gabriel Mark Hasselbach / Ready When You Are

 

Konstantin Klashtorni / Smoothjazz 1

 

Giving You All My Love - Chris Walker

 

 

 

4 comentarii:

  1. Banii nu au legătură cu generozitatea, de fapt, majoritatea oamenilor bogaţi pe care-i cunosc sunt zgârciţi. Banii nu sunt un rău în sine, de cele mai multe ori răi sunt oamenii din spatele lor. Sunt oameni făcuţi să fie bogaţi şi oameni care nu vor fi bogaţi niciodată (în înţelesul comun al cuvântului). Sunt oameni săraci care se consideră bogaţi şi oameni bogaţi care se consideră săraci. Depinde de sistemul de referinţă. Depinde de ce doreşti de la viaţă. Insuportabilă nu este sărăcia din România, insuportabilă este lipsa de perspective, lipsa de speranţă, lipsa de criterii, arbitrariul şi haosul ce pustiesc frumoasa noastră ţară. M-am întrebat de multe ori ce-i determină pe români să-şi părăsească ţara şi să ducă o mizerabilă existenţă de emigranţi în ţări străine. De ce nu luptă să-şi construiască o ţară prosperă în locurile în care s-au născut? Cine sau ce îi alungă? Nu am niciun răspuns sau doar răspunsuri nesatisfăcătoare. De ce a apărut deznădejdea şi resemnarea în România? Eu cred că este vorba de un deficit de dragoste sau aşa cum spunea un bătrân prieten: "Lipsa de iubire ne-a adus suferinţe grele şi cine ştie când vom merita iertarea bunului Dumnezeu". Poate de aceea vom traversa veacul nostru de singurătate prin deşertul spiritual. Costi, prietene, capul sus! Să ne bucurăm dacă Preaînaltul ne va îngădui să mai vedem odată răsăritul soarelui.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ei bine,daca tot ai scris cateva cuvinte despre D-zeu,Acesta ar face bine sa se uite si-n ograda noastra,asa cum se uita in altele.Daca "aventura" noastra prin viata extrem de scurta,se va incheia intr-o buna zi,eu Ii multumesc pentru ca m-a suportat.Pana atunci,am multe planuri,macar cateva sa fie implinite si sa raman sanatos.Acelasi gand il am si pentru tine Mihai si cei dragi tie.Aceleasi multumiri pentru cuvintele toate...

      Ștergere
  2. Să-ţi trăiască nepoţii şi să te bucuri de ei!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumiri,asa voi face Mihai,ma voi bucura de fiecare clipa si voi face in asa fel ca sa fie mandri de bunicul lor.(chiar daca de Craciun,acesta va lua infatisarea Mosului cu plete dalbe...):-)

      Ștergere

Va rog, fiti atenti la cuvintele pe care urmeaza sa le scrieti.Bunul simt este cel care trebuie sa primeze si sunt sigur ca asa veti face.Multumesc...:-)
Please pay attention to the words that is going to write here.Common sense is the one that should be a priority and I'm sure you will.Thank you...:-)