_ _

marți, 1 noiembrie 2016

Dând sens vieții

Orice ai face,  
să știi,  
că te iubesc  
și-asta,  
se repetă mereu,  
e micul dejun,  
e prânz și cină,  
aer pur,  
oxigenându-mi  
iubirea,  
ce n-o mai știu,  
și totuși, o respir,  
dând sens vieții,  
așteptând primăvara  
să-mi surâdă,  
uitând  
de picurii de ploaie,  
călători ai toamnei,  
prezenți și iarna,  
lăsând uimire,  
pe chipul tău  
frumos,  
gândindu-mă,  
unde-am uitat  
poemul de iubire,  
scris în grabă,  
surâzând , melodiei  
ce-mi vibrează,  
prin simțuri,  
stând cu ochii,  
uneori închiși,  
sunetele ei,  
alunecând ușor,  
spre suflet,  
făcându-l,  
să tresară,  
întrebând,  
unde-i iubirea  
sinceră,  
de-odinioară ?  
Plouă și primăvara,  
dragul meu,  
mi-am imaginat,  
c-ai spus  
și vara, desculț,  
dansând în ploaie,  
ți-am răspuns.  
Fiori,  
ce se preling,  
prin simțuri,  
miracolul vieții,  
dorință,  
să te pot visa...  
Ce pot eu,  
face-acum, dacă,  
nu te mai pot iubi  
iar tu,  
închisă-ntre lăcáte  
parcă fermecate,  
nu mă poți ierta ?  
 
 
 
 
 
Undeva departe  
25 octombrie 2016




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Va rog, fiti atenti la cuvintele pe care urmeaza sa le scrieti.Bunul simt este cel care trebuie sa primeze si sunt sigur ca asa veti face.Multumesc...:-)
Please pay attention to the words that is going to write here.Common sense is the one that should be a priority and I'm sure you will.Thank you...:-)