joi, 23 mai 2013

Organizatii secrete...continuare( 5)

Iluminaţii bavarezi ai lui Adam Weishaupt


Adam Weishaupt a fost educat într-o mănăstire de iezuiţi, unde a dobândit titlul de profesor al canonicilor. În decursul câtorva ani, el a intrat în conflict cu biserica catolică şi a devenit elevul personal al filozofului evreu Mendelssohn, care l-a iniţiat în gnosticism (erezie care are alte vederi despre natură şi Dumnezeu).
În anul 1770 a fost contactat de bancherul Rotschild şi însărcinat să fondeze "Ordinul secret al Iluminaţilor bavarezi" în Ingolstadt. Să nu-i confundăm pe Iluminaţii bavarezi ai lui Weishaupt cu primii Iluminaţi din "Frăţia şarpelui" din Mesopotamia. Aceştia din urmă nu au apărut niciodată cu nume sau ca persoană în public. Weishaupt a folosit această denumire spre a crea confuzie între cei ce cercetează aceste organizaţii secrete.
Iluminaţii Weishaupt erau organizaţi în cercuri; interiorul cercurilor era structurat aidoma foilor unei cepe.
Dacă un cerc se dovedea capabil să păstreze intacte secretele, atunci treceau într-un cerc mai mic, mai adânc în interior, spre secrete mai adânci. Membrilor din gradele inferioare li se spunea că nu există grade superioare, iar identitatea marilor "maeştri" era ţinută secret. Iluminaţii erau împărţiţi în 13 grade, cele 13 trepte ale piramidei masonice, care este tipărită şi pe bancnota de un dolar. De la iezuiţi au preluat sistemul de a spiona şi a face rapoarte; de asemenea, membrilor numiţi "patriarhi" le puneau la încercare slăbiciunile. Acest gen de politică în sânul "Ordinului" le dădea posibilitatea de a pune patriarhii în posturi adecvate talentelor lor.
Tactica de a defăima era folosită pentru a-i pune la încercare dacă aceştia nu părăsesc "ordinul". Weishaupt a reuşit ca pe cei mai iscusiţi şi mai deştepţi oameni din sfera finanţelor, din industrie, educaţie şi literatură să-i atragă în sânul Iluminaţilor. El folosea orice mijloc: corupţie, mituire, sex, bani, spre a putea controla aceste persoane care ocupau cele mai înalte posturi. Folosea şi şantajul spre a se convinge că deţine controlul asupra acestor nefericite personalităţi din conducerea societăţii.Prin intermediul "Adepţilor" (grade mai înalte), Iluminaţii începuseră să facă pe "sfetnicii" celor ce guvernau. Bineînţeles, din culise. "Experţii" dădeau guvernanţilor asemenea sfaturi, încât politica ce o duceau era în perfectă concordanţă cu vederile Iluminaţilor, fiind făcută atât de discret şi ingenios, încât cei sfătuiţi credeau că ideile după care conduceau le aparţineau.
Scopul oficial al Iluminaţilor în activitatea lor era eliminarea condiţiilor negative din societate, spre a le reda oamenilor o viaţă fericită şi normală. Aceasta însemna însă combaterea indirectă a monarhiei şi a bisericii, ceea ce bineînţeles le-a adus duşmani. Secretul era condiţia primordială a Ordinului.Adevărata ideologie a Iluminaţilor lui Weishaupt a ieşit la iveală când s-a publicat "Noul Testament Diabolic", cunoscut în urma unui incident. O largă publicitate a căpătat acest document abia în anul 1785, când un curier al Iluminaţilor călărind din Frankfurt spre Paris, a fost lovit de un trăsnet şi poliţia a găsit asupra lui tolba cu documentele compromiţătoare. Pe 11 octombrie 1785, principele bavarez a ordonat o percheziţie la domiciliul lui Zwack, asistentul lui Weishaupt. S-au găsit multe documente, precum şi planul Iluminaţilor bavarezi cu privire la răsturnarea monarhiilor şi instaurarea "noii ordini mondiale".Principele bavarez s-a hotărât să publice aceste documente, spre a preveni casele regale europene. Lui Weishaupt i s-a luat titlul de profesor, după care a dispărut împreună cu ducele de Saxonia-Gotha, un membru al Iluminaţilor. Ei şi-au dus însă mai departe activitatea, în noua lojă creată în Franţa, "Loja Marelui Orient". Aici s-a născut lozinca: "Libertate, egalitate, fraternitate". Monarhii europeni nu au sesizat însă pericolul, ceea ce a dus la izbucnirea revoluţiei franceze şi la instaurarea regimului de teroare. Contele de St. Germain a avertizat-o pe Maria Antoaneta de complotul ucigaş; din nefericire, sfatul său nu a fost ascultat.* La 16 iulie 1782 a avut loc congresul de la Wilhelmsbad, unde au fuzionat Iluminaţii lui Weishaupt şi masonii din lojile engleze şi franceze. Numărul membrilor s-a ridicat la 3.000.000. Evreii au fost masiv admişi în toate lojile, lucru care până la această dată se făcea discret. Publicul a aflat puţine din cele discutate la congres, deoarece congresul s-a ţinut foarte secret. Contele de Virieu, un mason participant, a fost întrebat de către un prieten al său dacă nu poate dezvălui ceva din cele hotărâte la congres. Acesta a răspuns: "Eu nu pot să ţi le împărtăşesc. Pot numai să-ţi spun că este mult mai grav decât crezi tu. Conspiraţia care s-a pus aici în mişcare este atât de perfect organizată, încât nu este scăpare pentru monarhie şi biserică".În "Noul Testament Diabolic" se spune:
Primul secret privind felul în care se poate manipula societatea este supremaţia asupra opiniei publice. Prin aceasta, se poate semăna între oameni atâta sciziune, îndoială şi păreri contradictorii, încât ei nu se mai pot descurca în zăpăceala colectivă şi sunt convinşi că nu pot avea o părere personală.
Trebuie dezvăluite pasiuni în rândul maselor şi răspândite scrieri murdare şi lipsite de spiritualitate. Menirea presei este să dovedească neputinţa neiluminaţilor în domeniul treburilor publice şi în cel religios.
Al doilea secret este de a pune în mişcare toate slăbiciunile şi defectele omeneşti, patimile, greşelile, până ce oamenii nu se mai pot înţelege între ei.
Trebuie combătută tăria personalităţii; nimic nu este mai periculos pentru noi ca aceasta. Dacă această calitate este dublată de putere spirituală creativă, atunci ne poate dăuna mai mult decât milioane de oameni la un loc. Prin invidie, ură, discordie şi război, prin foamete, lipsuri şi molime, toate popoarele vor fi atât de slăbite, încât nu vor şti cum să iasă din impas, decât dacă se supun voinţei noastre, a Iluminaţilor. Un stat care este epuizat de prefaceri sau conflicte interne va fi, în orice caz, o pradă uşoară pentru noi. Vom obişnui popoarele să ia aparenţele drept adevăruri, să fie mulţumite cu superficialităţi, să alerge numai după plăceri, să se epuizeze căutând mereu ceva nou, pentru ca în sfârşit să asculte de noi, Iluminaţii. Iar noi vom răsplăti masele cu venituri adecvate pentru supunerea lor. Prin degradarea morală a societăţii, oamenii vor pierde credinţa în Dumnezeu. Prelucrate prin scrieri şi comunicări directe, discursuri, discuţii, masele vor fi educate în spiritul nostru, al Iluminaţilor.
Prin şarlatanii şi vorbe goale, oamenii trebuie distraşi pentru ca să nu poată gândi cu mintea lor proprie. Oratorii politici instruiţi de Iluminaţi trebuie să bată atâta monedă pe conceptele de libertate şi democraţie, încât oamenii să fie dezgustaţi de discursuri, de orice nuanţă politică ar fi ele. Însă ideologia Iluminaţilor trebuie să le fie inoculată necontenit. Masele sunt oarbe, nesocotite şi lipsite de critică, deoarece nu au ce căuta în treburile statului. Ele trebuie stăpânite făcându-li-se dreptatea cuvenită, dar extrem de sever şi cu brutalitate.
Dominaţia mondială se obţine numai pe căi ocolite, prin subminarea selectivă a libertăţilor electoratului prin legi, prin ordine, prin presă, prin educaţie şi metode de învăţământ, prin stricta ţinere în secret a tuturor activităţilor noastre. Guvernele trebuie hărţuite până când, de dragul liniştii, vor fi dispuse să cedeze puterea. Vom aţâţa în Europa contradicţii individuale şi naţionale, rasiale şi religioase, astfel încât statele să nu mai găsească punţi de înţelegere între ele. Nici un stat creştin nu va căpăta sprijin adevărat din partea noastră, a Iluminaţilor. Fiecare resort în stat să aibă o funcţie importantă şi bine definită, astfel ca prin provocarea de perturbări într-un resort, să poată fi stagnat întregul sistem statal.
Preşedinţii de stat vor fi aleşi de noi, din rândul celor ce ne dau ascultare. Fiecare dintre ei trebuie să aibă câte un punct negru, vulnerabil în trecut, pentru ca să putem exercita presiuni asupra lor, spre a putea da legilor sensul dorit de noi şi pentru a putea modifica inclusiv constituţiile. Dându-i preşedintelui drepturi depline, ca şi dreptul de a declara război, vom căpăta influenţă asupra armatei.
Pe aceia din guvern care nu au fost recrutaţi dintre noi, îi vom invita politicos să primească alte însărcinări, misiuni onorifice, spre a-i îndepărta de la treburile statului. Vom corupe înalţii funcţionari ca să sporească datoriile externe ale statului, spre a deveni sclavii datornici ai băncilor noastre. Vom provoca crize economice prin speculaţii de bursă, pentru a distruge puterea monedei. Moneda trebuie să fie atotstăpânitoare în industrie şi comerţ. Societatea spre care tindem să fie alcătuită, în afară de noi, dintr-o mână de milionari ce depind de noi, din poliţie şi soldaţi, iar în rest din cetăţeni lipsiţi de avere. Prin introducerea dreptului de vot general şi individual, vom instaura supremaţia absolută a maselor. Prin propagarea dreptului de a dispune de sine însuşi a fiecărui individ, vom diminua importanţa familiei şi valoarea ei educativă. Printr-o educaţie bazată pe principii false, ideologii mincinoase, vom face ca tineretul să fie indus în eroare, uşor de condus şi depravat.
Întemeierea cât mai multor organizaţii cu nume diferite, ademenirea cât mai multora în loji publice, au ca scop să le arunce la cât mai mulţi nisip în ochi.
Prin toate toate metodele expuse, naţiunile vor fi silite să cedeze Iluminaţilor dominaţia lumii.
Noul guvern mondial (de ex. ONU), va trebui să apară ca patronul şi binefăcătorul popoarelor. Dacă un popor se opune, trebuie mobilizaţi vecinii şi instigaţi la o acţiune armată.
După cum vedeţi, în acest Testament satanic găsim aproape aceleaşi teze ca în Protocoalele Înţelepţilor Sionului. Mereu se găsesc oameni care se îndoiesc de existenţa şi de autenticitatea Protocoalelor Sionului. Ar fi bine ca aceşti oameni să studieze planul din Testamentul satanic găsit de poliţia bavareză, testament care se află în arhivele statului Bavaria.
Protocoalele Sionului se află la Londra, la British Museum. Deputatul evreu Malone din Camera Deputaţilor englezi a cerut în 1906 ca Parlamentul să ordone distrugerea acestei cărţi.
Guvernul englez nu a putut satisface această cerere, motivând în scris: "ne temem că legea nu ne dă nici o posibilitate de a suprima această publicaţie".
Pentru a vă întări convingerea că limbajul Iluminaţilor, al sioniştilor este acelaşi în Protocoalele Sionului şi în Testamentul satanic, avem nenumărate exemple. Unul dintre ele îl reprezintă cartea sionistului Jules du Mesnil-Marigny "Istoria economiei politice a popoarelor vechi", apărută în 1878, la Paris, volumul 2, pagina 275.
Scriitorul evreu Mesnil-Marigny prezicea în 1878 atotputernicia statului Israel. El scria: „În această perioadă de început, aurul are putere nemărginită. Nu este aurul acela care decide între pace şi război? În consecinţă, stăpânul aurului va fi stăpânul lumii. Cine alţii vor fi stăpânii lumii, dacă nu evreii? Ei sunt aceia care au azi monopolul băncilor, monopolul căilor ferate, monopolul comerţului. Puternici în calitate de stăpâni ai aurului, ei transmit copiilor lor misiunea de a se ridica tot mai sus. Ei vor asigura copiilor lor primele locuri în artă, literatură, ştiinţă şi posturi publice. La Sorbonne sau Collége de France nu sunt ei cei mai buni profesori? Cine sunt cei mai marcanţi autori de teatru? Evreii. Cine sunt cei mai cunoscuţi filozofi şi literaţi? Evreii. Corupţia în presă nu este o enigmă pentru nineni.
Cine sunt aceia care pun în mişcare această teribilă maşinărie, a cărei putere poate să distrugă sau să înalţe? Evreii.
Apropiata ascendenţă a Ierusalimului pe culmile gloriei este aproape sigură. Noi lucrăm de secole în această direcţie, nimeni nu ni se poate împotrivi. Noi vom vedea curând, chiar dacă pare fenomenal, că statul Israel, după ce va ajunge în posesia tuturor averilor lumii, va domina, se va extinde şi va creşte, alungând popoarele ca pe o cireadă (2 Moses, 23, 30). Dacă profeţia se va împlini, ca fiii lui Iacob, prin superioritatea lor să îşi asigure pe acest pământ tot ce este mai bun, mai bogat, mai dătător de viaţă lungă, şi dacă ei vor supravieţui tuturor raselor, atunci nimeni nu va contesta că evreii au reuşit să înfăptuiască acea epocă minunată atât de dorită de prietenii omenirii, atât de dorită de toţi aceia ce au o inimă largă. Numai orbul nu vede viitorul minunat ce stă în faţa poporului evreu".
Bătălia de la Waterloo
Aceasta a fost cea mai mare lovitură dată de familia Rotschild, care, la timpul acela, avea cea mai perfecţionată reţea de spionaj şi cel mai bine organizat sistem de curieri din întreaga Europă. În 20 iunie 1815, unul din curierii lui Nathan Rotschild, care venea direct de pe câmpul de luptă, îi adusese ştirea că francezii sunt învinşi. Nathan, cu o repeziciune nemaipomenită, a aruncat pe piaţa bursei londoneze acţiunile sale "English Consul" simulând că englezii ar fi cei învinşi. Zvonul s-a răspândit ca un fulger şi acţionarii, de teamă să nu piardă totul, au pus în vânzare şi ei acţiunile lor "English Consul".
În această panică, cursul unei acţiuni scăzuse la 5 cenţi. În secret, Rotschild le cumpărase pe toate la acest preţ derizoriu. Puţin timp după aceea, a sosit ştirea oficială despre operaţiunile militare de pe câmpul de luptă. În câteva ore, cursul acţiunilor "English Consul" a crescut peste valoarea lui iniţială, iar mai târziu, chiar mai mult. Peste noapte, averea lui Nathan Rotschild, care şi aşa era imensă, a crescut de douăzeci de ori.
După înfrângere, francezii au fost confruntaţi cu mari greutăţi financiare şi s-au împrumutat cu o sumă foarte mare la băncile Ouvrard din Paris şi Baring Brothers din Londra. Nu însă şi de la Banca Rotschild. În 15 noiembrie 1818, s-au întâmplat următoarele: după ce hârtiile de împrumut ale statului francez fuseseră cotate timp de un an întreg la un curs ridicat, deodată cursul lor începuse să scadă.
La curtea lui Ludovic al XVIII-lea domnea o atmosferă de tensiune. Fraţii Kolman şi Jacob Rotschild, cu imensele lor rezerve băneşti, au cumpărat în octombrie un număr imens de obligaţiuni ale statului francez, emise de banca Ouvrard şi Baring Brothers. Astfel, cursul lor a crescut în octombrie. La 5 noiembrie însă, au început să vândă aceste titluri la toate bursele din capitalele europene, creând o mare panică. Guvernul francez şi-a dat seama că Nathan Rotschild are o mare influenţă asupra pieţei financiare franceze. De aceea, a intrat din nou în legătură cu banca Rotschild, aceasta devenind din nou favorită. Curtea regală a început să-i acorde din nou lui Rotschild cea mai mare atenţie, şi nu numai în probleme băneşti.
* Mirabeau a pus în legătură pe ducele d'Orleans şi pe Talleyrand cu Weishaupt în anul 1773.


Four80East - The Drop

miercuri, 22 mai 2013

Răspuns... busolei inimii(for a better world).

Cortina vietii fiecaruia dintre noi,s-a ridicat in momentul in care ne-am nascut.A fost si momentul in care am fost condamnati sa murim,dupa ce,in toate fazele vietii,ne-am confruntat cu tiparele tipografiei acesteia.Pentru unii "cortina" ramane subtire si pufoasa,mirosind a ce vreti voi mai placut,fiecare din noi,contribuind ca aceasta sa nu se ingroase prea mult,vantul vietii sa n-o poata adia,insa din nefericire,pasiunile noastre duc pe drumuri intortocheate uneori,ne lasam dusi de valurile inspumate ale vietii si ne resemnam spre final,cu miros ranced si putred,de mucegai,depus si imbibat peste cortina vietii,celor care nu ne-am putut regasi,in decursul intregii vieti.Dragostea,cea de care vorbim si pe care n-o daruim,iubirea despre care credem ca stim atatea si pe care n-o aratam nimanui,decat din spatele cortinei,stau inabusite de iluziile pe care ni le-am facut mereu si mereu,creduli la toate promisiunile venite de la toti regizorii vietilor noastre.Pasiunilor multora dintre ei,au dat nastere unor monstrii,care ne conduc destinele,sub cel mai uman chip posibil.Noi suntem spectatorii,noi suntem actorii,in fata sau spatele carora "Cortina",se va lasa,imbibata de fumul gros al inocentei pierdute si cautate in timp,dar niciodata regasita.Inimile noastre sunt mereu deschise,insa nu stim cum sa ridicam cortina,care se lasa fara sa ne dam seama,cu repeziciunea fiecarei secunde trecute,peste vietile noastre,ca o iluzie.

Ziua de ieri...e o iluzie.
În mintea mea și cea de azi
Si cea de mâine,ca aia de ieri,
Ziua de azi va fi,la fel,doar o iluzie.

Alalt
ăieri gândeam ca azi,era aceeași oră,
Am vrut să scriu pe un carnet...am renunțat
La fel ca ieri mi s-a întâmplat și azi,
În fine-am scris câteva rânduri,aproape-am terminat...

Mă tot întreb dacă e bine,
Să mă gândesc la ieri,la azi,la mâine,
Încerc să uit de toate aste`zile,
Privesc apoi cu ochii-nchișși mă gândesc la tine.

Iluzia de ieri 
și azi,ca cea de mâine,
E doar o părticică din ce a fost,ce e și ce va fi,
S-a scurs din timpul meu,iată,incă o zi
Și nu se știe-n lume,in veci,cât voi mai rătăci. 

Autor:Costi Pop                            
27 martie 2013

Weißenkirchen im Attergau
Austria

luni, 20 mai 2013

Organizatii secrete...continuare


Familia Rotschild

Multe enigme acoperă centrul ascuns al Băncii internaţionale a Rotschilds-ilor.
În anul 1750, Mayer Amschel Bauer a preluat banca tatălui său în Frankfurt, dându-i numele Rotschild (după placheta roşie de deasupra uşii de la intrare, care reprezenta semnul revoluţionar al evreilor din Europa de est).
Mayer Rotschild a avut 5 băieţi şi 5 fete. Numele fiilor săi au fost Amschel, Salomon, Nathan, Carol, Jacob (James). Prosperitatea lui Mayer a început sub protecţia prinţului Wilhelm al IX-lea de Hessen-Hanau, cu care a luat parte la şedinţele masonice din Germania. Wilhelm, un prieten al casei domnitoare engleze de Hanovra, primea sume enorme de bani prin închirierea de mercenari germani casei regale engleze. Această armată a fost aceeaşi care a luptat contra lui George Washington în Valley Forge, Mayer Rotschild devenind bancherul personal al prinţului Wilhelm al IX-lea.
Din cauza unor tulburări politice, prinţul Wilhelm a trebuit să fugă din Germania în Danemarca şi a depus în banca lui Rotschild 600.000 lire sterline, solda mercenarilor.
Nathan Rotschild, fiul cel mare al lui Mayer, a luat aceşti bani, a plecat în Anglia şi a deschis acolo o bancă. Aurul care servea de garanţie provenea de la "East India Company". Nathan obţinea profituri împătrite, împrumutînd bani ducelui de Wellington, care îşi finanţa operaţiile militare. Au mai fost scoase profituri imense din vânzarea mai târziu a aurului (depus ca garanţie) în mod ilegal.
Aceasta a fost originea averii imense a familiei Rotschild. Acum s-a dat startul unui consorţiu bancar internaţional, când fiecare fiu al lui Mayer a deschis o bancă în capitalele europene: Amschel în Berlin, Salomon la Viena, Jacob la Paris şi Carol în Neapole. Salomon devenise şi el mason, ca tatăl său.
Mayer Amschel Rotschild a lăsat prin testament cum să se administreze averea de către urmaşi. Averea va fi administrată exclusiv de membrii familiei bărbaţi, cel mai mare având un vot hotărâtor în cazul unor diferenţe sau decizii importante. Toate conturile urmau să fie ţinute absolut secret, mai cu seamă faţă de guvernele ţărilor unde se aflau.


În 1773 a avut loc în casa lui Mayer Amschel Rotschild o întâlnire foarte importantă la care au participat 12 evrei bogaţi, ce acordau credite sume foarte mari. La această întâlnire, bineînţeles secretă, s-a discutat elaborarea unui plan spre a putea controla averea întregii lumi. Ei au constatat că prin înfiinţarea Băncii din Anglia au reuşit să controleze economia întregii ţări, dar planul lor era să poată avea un control absolut asupra averii lumii întregi. Un asemenea plan a fost discutat în astfel de cercuri cu câteva secole înainte. La această dată, Rotschild l-a prelucrat din nou.
Acest plan poartă numele de „Protocoalele Înţelepţilor Sionului". Ele au fost secrete până în anul 1901 când, printr-o întâmplare, au căzut în mâna unui profesor rus, S. Nilus, care le-a publicat. Victor Marsden le-a tradus în engleză în anul 1921, un exemplar aflându-se la British Museum din Londra.

Protocoalele Înţelepţilor Sionului

Controlul asupra finanţelor îl vom avea în mod sigur în toate ţările, dacă vom crea mari monopoluri particulare, care să fie rezervoarele imenselor bogăţii ale lumii. În ziua când va avea loc prăbuşirea politică, se vor prăbuşi şi finanţele împreună cu creditele acordate de State. Vom provoca crize economice, ca să destabilizăm Statele ce ni se împotrivesc, sustrăgând banii depuşi acolo. Prin acumularea de mari capitaluri private care au fost sustrase din circuitul financiar al Statelor, vom sili aceste State să ia bani de la noi sub formă de credit. Creditele împovărează Statele cu procente care le transformă în sclavi fără voinţă. Impozitele cuvenite nu vor satisface nevoile şi astfel şefii acestor State vor cerşi la uşa băncilor noastre. Creditele străine sunt lipitori ce nu pot fi îndepărtate de pe corpul statului, ci numai dacă vor cădea de la sine sau statul se scutură de ele. Dar Statele goimi nu se scutură de ele, ci dimpotrivă, pun mereu altele deasupra, ceea ce duce inevitabil la prăbuşirea lor. Prin datorii de stat, aceşti şefi de guverne devin coruptibili şi astfel cad în sfera noastră de control, din ce în ce mai adânc.

Controlul presei. Presa are funcţia de a dezlănţui şi de a înflăcăra pasiunile unui popor; marea masă nu are nici cea mai mică idee cui îi serveşte presa într-adevăr. Printre ziare vor fi unele care ne vor ataca. Pe acestea tot noi le fondăm, iar punctele în care ne atacă, tot noi le alegem. Nici o ştire nu ajunge în public fără permisiunea noastră. Acest lucru este posibil chiar acum, deoarece toate ştirile din lume se centralizează la câteva agenţii de ştiri. Aceste agenţii sunt controlate de noi. Ziarele noastre vor fi de toate nuanţele: aristocratice, socialiste, republicane, chiar anarhiste, bineînţeles atâta timp cât există constituţie. Comisia trilaterală împreună cu CFR, controlează azi aproape toate agenţiile de ştiri din lume (nota red.).
Extinderea puterii o vom practica apărând în public ca prieteni ai tuturor. Noi îi vom susţine pe toţi: anarhişti, comunişti, fascişti, dar mai ales clasa muncitoare, sindicatele, care vor câştiga încrederea noastră şi vor deveni unealta noastră.
Controlul asupra credinţei. Noi le vom lua oamenilor adevărata credinţă. Noi vom modifica stâlpii legilor spirituale sau îi vom dezrădăcina. Lipsa lor va slăbi credinţa în sufletele oamenilor, deoarece religiile vor fi lipsite de argumente. Aceste goluri le vom umple noi, cu teze materialiste şi calcule matematice.
A zăpăci minţile este o metodă. Pentru a fi stăpâni pe opinia publică, trebuie s-o aducem într-o stare de zăpăceală. Noi vom folosi presa ca să prezinte oamenilor ştiri atât de diverse, încât ei să se piardă în labirintul acestor informaţii. Oamenii vor ajunge la concluzia că este mai bine să nu aibă nici o părere (politică) ...
Dorinţa de a trăi în lux. Pentru a accelera ruina industriei goimilor, le vom stimula dorinţa de a face lux. Cetăţeanul de rând însă nu îşi va putea permite bucuria de a cumpăra articole de lux, pentru că noi vom avea grijă să ridicăm mereu preţurile. Astfel, fiecare va trebui să muncească mai mult, dacă va voi să capete ceea ce doreşte. Până când îşi vor da seama cu ce sistem au de a face, vor fi deja prinşi în capcana lui.
Politica, instrument de manipulare.Prin propagarea de către noi a liberalismului în organismele statale, întreaga structură politică va fi modificată.

O constituţie nu este decât marele for al neînţelegerilor, al certurilor şi toanelor partidelor, într-un cuvânt un for care are numai funcţia de a distruge personalitatea instituţiilor de stat.
În "epoca republicană" noi îi vom înlocui pe stăpânitori cu o caricatură de guverne, cu un preşedinte din popor, adică din rândurile "păpuşilor" noastre, ale "sclavilor noştri". Vom organiza alegeri în aşa fel încât, cu ajutorul lor, vom reuşi să preluăm stăpânirea întregii lumi. Celui mai neînsemnat alegător îi vom da iluzia că, prin întruniri şi coaliţii, el poate influenţa mersul politic în stat.
În acelaşi timp, vom elimina importanţa familiei şi rolul ei educativ, de asemenea formarea personalităţii independente.Este de ajuns ca un popor să fie lăsat să trăiască în "democraţie" un oarecare timp, pentru ca el să se transforme într-o plebe dezordonată. Puterea plebei este oarbă, fără scop şi fără raţiune, mereu gata să fie influenţabilă dintr-o parte sau alta. Dar orbul nu-l poate conduce pe orb, fără să-l conducă în prăpastie. Numai cine de la naştere a fost crescut să fie stăpân independent, este instruit în ABC-ul politic.
Reuşita noastră va fi uşurată de faptul că, în relaţiile cu oamenii de care vom avea nevoie, noi vom specula punctele slabe ale acestora: lăcomia de bani şi de bunuri materiale, precum şi pasiunile de orice natură.
Controlul asupra hranei. Puterea noastră rezidă şi în faptul că hrana pe acest pământ devine din ce în ce mai insuficientă. Capitalul are puterea de a provoca foamete, ceea ce ţine mai bine în frâu pe muncitor decât au putut-o face aristocraţii prin legile din timpul monarhiei.
Provocând lipsuri, invidie şi ură, noi vom stăpâni masele. Numai ţăranul ce posedă pământ ar putea reprezenta un pericol pentru noi; deoarece el este autonom. De aceea, trebuie cu orice preţ să-l deposedăm de pământ. Acest lucru ne va reuşi dacă vom împovăra cu datorii pe cei care deţin pământ.

Funcţia războaielor. Ca să determinăm pe cei setoşi de putere să facă abuz de ea, vom face ca aceste puteri să ajungă în conflict. În toată Europa, ca şi în sferele de influenţă ale Europei, noi trebuie să insuflăm şi să răspândim frământări, învrăjbire, duşmănie. Trebuie să fim capabili să întâmpinăm cu război orice rezistenţă a unui stat vecin. Dacă state vecine pornesc contra noastră, atunci vom provoca un război mondial.
Controlul prin educaţie. Pe goimi îi vom educa să nu tragă concluzii practice din observaţiile faptelor istorice, ci să facă teoretizări, fără spirit analitic, ale evenimentelor. În acest sens, noi le vom sugera să se orienteze spre cercetarea ştiinţelor. Cu ajutorul presei vom propaga încrederea oarbă în teoriile ştiinţifice. Goimii intelectuali se vor mândri cu cunoştinţele lor ştiinţifice. Astfel poporul fiind mereu educat de a nu gândi şi de a nu-şi forma o părere proprie, vor vorbi toţi limba pe care dorim noi să o vorbească.
Controlul asupra lojilor masonice. Noi vom înfiinţa în toate ţările din lume loji masonice, le vom mări numărul şi vom atrage toate personalităţile ce pot urca sau sunt deja în funcţii publice. Noi vom dirija toate aceste loji de la o administraţie centrală, pe care numai noi o vom cunoaşte şi care va rămâne pentru toţi ceilalţi, în principiu, necunoscută.
Ce sau cine poate lupta cu o putere necunoscută? Exact aceasta este puterea noastră. Masonii neevrei ne folosesc nouă drept paravan, atât pentru noi cât şi pentru ţelurile noastre. Planul de acţiune al puterii noastre va fi pentru toţi, chiar şi pentru fraţii noştri din loji, un secret, deci va fi necunoscut.
Moartea. Moartea este sfârşitul inevitabil al fiecăruia, deoarece nu este greşit ca pe cei ce ni se împotrivesc să-i aducem mai repede spre acest sfârşit.
După elaborarea acestui plan pentru dominaţia mondială - "Noua ordine mondială = Novus Ordo Seculorum", Casa bancară Rotschild l-a delegat pe evreul bavarez Adam Weishaupt să întemeieze "Ordinul secret al Iluminaţilor bavarezi."


Boney James - So Beautiful

Organizatii secrete...continuare


După moartea lui Luther, cel ce a dus Reforma mai departe a fost sir Francis Bacon, unul dintre cei mai importanţi membri ai Rosacrucei, regele James I al Angliei numindu-l coordonatorul proiectului de elaborare a unei Biblii anglicane. Această versiune a Bibliei, cunoscută sub numele de "Versiunea King James", din anul 1611, este Biblia cea mai folosită în lumea de limbă engleză.
Contrareforma a fost condusă de o organizaţie nou formată a iezuiţilor.
Aceasta a fost o organizaţie militară, cu simboluri şi ritualuri secrete, iniţiată în 1534, de Ignatiu de Loyola. Cei din gradul al doilea cereau în jurământul lor moartea protestanţilor şi masonilor. Iezuiţii au fost trimişi în Anglia, ca să-i urmărească pe protestanţi. În acel timp, masonii şi protestanţii din Anglia trebuiau să-şi apere secretul, dacă nu voiau să-şi piardă capul. Masonii au lucrat în mare secret în Anglia, Irlanda şi Scoţia. Unul dintre maeştri, împreună cu marele maestru al templierilor, au luat parte la semnarea "Magnei Charta".


În anul 1717 Loja masonică din Londra începe o activitate la suprafaţă: situaţia în Anglia se schimbase, masonii îşi puteau duce activitatea nestingheriţi. Aceasta este data când, în multe cărţi care tratează istoria masoneriei, este consemnat începutul ei.
Oficial este adevărat, dar activitatea secretă a masonilor începuse cu mult înainte; activitatea secretă nu şi-ar fi avut rostul, dacă fiecare om ar fi ştiut când, unde şi cine sunt aceşti oameni.
Activitatea deschisă a lojei londoneze a stârnit consternare în rândul lojilor masonice, care au considerat aceasta ca o trădare. După ce spiritele s-au potolit, lojile au început să se împrăştie în toată Europa şi în Lumea Nouă.
Declaraţia de Independenţă a fost semnată aproape exclusiv de masoni, George Washington şi generalii săi fiind mai toţi masoni.
O altă organizaţie secretă, cu mare influenţă, se crease în Anglia şi căuta să câştige controlul asupra vieţii politice engleze: evreii rabini, bogaţi conducători politici şi spirituali ai poporului evreu din diasporă, şi-au unit forţele într-o grupare cunoscută sub numele de "Înţelepţii Sionului".
Din anul 1640 până în 1689, ei au plănuit în Olanda revoluţia engleză (înlăturarea de pe tronul Angliei a Stuarţilor), dând sume mari de bani diverselor părţi, reuşind prin bani şi influenţă să-l pună în fruntea armatei olandeze pe Wilhelm cel Tăcut din casa Nasau-Orania, care apoi a devenit prinţul Wilhelm al Oraniei. Înţelepţii Sionului au aranjat o întâlnire între acesta şi Mary, fiica cea mare a ducelui de York, care era şi sora regelui Carol al II-lea al Angliei, fratele şi urmaşul lui Jacob al II-lea.


În 1677 ei s-au căsătorit şi au avut un fiu, pe Wilhelm al III-lea, care mai târziu s-a căsătorit cu Maria a II-a, fiica lui Jacob al II-lea. Astfel s-a înrudit casa regală olandeză cu cea engleză. Cu ajutorul unor partide influente în Anglia şi Scoţia, Stuarţii au fost îndepărtaţi de pe tron şi în locul lor a fost pus în 1689, Wilhelm al III-lea al Oraniei. Acest mason a format ordinul Oraniei, organizaţie anticatolică, sprijinitoare a protestantismului, ordin care există şi astăzi şi care are în Irlanda peste 100.000 de membri, care poartă actualul război religios. Regele Wilhelm al III-lea a implicat Anglia în războaiele costisitoare împotriva Franţei catolice, ceea ce a făcut ca Anglia să intre în datorii mari. Cu ajutorul agentului său William Paterson, Wilhelm al III-lea a convins trezoreria engleză să împrumute 1,25 milioane lire sterline de la băncile evreieşti. Aceasta a fost recompensa oferită Înţelepţilor Sionului. Condiţiile acestui împrumut au fost următoarele:
1. Numele celor ce împrumută să rămână secret, apoi li se dă dreptul să înfiinţeze "Banca Angliei" (o bancă centrală).
2. Directorilor acestei Bănci li se dă dreptul să fixeze preţul aurului la paritatea monedei de hârtie.
3. Le este permis ca pentru fiecare 500 g aur depus să împrumute 10 lire sterline.
4. Li se dă împuternicirea să "consolideze" datoriile naţionale ale statului şi pentru acest lucru, să încaseze impozite directe de la popor.


Astfel a luat fiinţă Banca Naţională a Angliei. Acest soi de afaceri bancare au dat posibilitatea bancherilor evrei să câştige 50% la o investiţie de 5%. Poporul englez trebuia să plătească. Creditorii nu au fost niciodată interesaţi ca datoriile să fie plătite, deoarece astfel aveau mereu influenţă şi presiune asupra debitorilor şi asupra vieţii politice engleze.
Datoria naţională a Angliei a crescut de la 1.250.000 lire sterline în 1604 la 16 milioane lire sterline în anul 1698. După Wilhelm al III-lea, tronul a fost ocupat de Casa de Hanovra, deoarece dinastia Windsor descinde din linia Hanovra şi ei deţin tronul până astăzi. Că englezii nu au fost fericiţi să aibă un rege de origine germană se înţelege de la sine, deoarece s-au creat mai multe grupuri care se luptau să aducă Stuarţii din nou pe tronul Angliei.
Din cauza acestui pericol, regii din linia Hanovra nu au alcătuit o armată naţională, ci au angajat mercenari germani. Aceştia au fost plătiţi bineînţeles din casieria statului englez, aducând indirect profit bancherilor evrei de la Banca Angliei. Cei mai mulţi mercenari au fost puşi la dispoziţie de către prinţul Wilhelm al IX-lea din Hessen-Hanau, un prieten al Casei Hanovra.
În anul 1567, lojile engleze s-au împărţit în două: lojile masonice yorkeze şi cele londoneze. La începutul secolului al XVII-lea s-a schimbat caracterul lojilor masonice, devenind oculte, secrete, iar în ele au intrat diverse bresle. În anul 1717, pe 24 iunie s-au întrunit reprezentanţii a patru mari loji londoneze, care au creat o mare lojă engleză, numită şi "Loja mamă a lumii".


Sistemul era bazat pe trei grade: ucenic, calfă, maestru, care se mai numea şi gradul albastru. Această mare lojă "a susţinut" dinastia Hanovra, acordându-i lui Frederic, prinţ de Wales, în 1737, amândouă gradele masonice. Mai târziu, în următoarele generaţii, a fost acordat membrilor familiei regale gradul de maestru: lui Frederic August, regelui George al IV-lea, regelui Eduard al VII-lea şi regelui George al VI-lea. Duşmanii casei domnitoare Windsor s-au organizat (în favoarea aducerii la tron a Stuarţilor) în grupul militant al jacobinilor în 1688.
Pentru a sprijini pe Jacob al III-lea, fiul lui Jacob al II-lea (cel alungat de pe tron), jacobinii au creat o lojă nouă masonică, cu numele "loja templierilor scoţieni" în 1725; ea a fost creată de către templierul Michael Ramsey.
În 1736 a fost înfiinţată "Marea lojă Scoţiană". Cum vedem, avem de-a face cu două mari loji, în opoziţie una faţă de cealaltă: „marea lojă londoneză“ a liniei Hanovra şi ”marea lojă scoţiană“ a liniei Stuarţilor. Cine este oare cel de-al treilea necunoscut interesat în discordia dintre aceste două organizaţii? Nu cumva Iluminaţii?




INCOGNITO 2012 "GOODBYE TO YESTERDAY"


New Order - Touched By The Hand Of God

Daft Punk - Get Lucky (Official Audio) ft. Pharrell Williams 

ADIO STRES !!!

Singurul exercitiu fizic, facut DOAR cu degetele, care elimina 100% stresul !!! GARANTAT!!!

Nu va mai ginditi la mersul pe jos, alergari, exercitii cardio, aerobic, inot, etc.
  Acesta este unicul exercitiu, verificat stiintific, care elimina complet stresul!...






sâmbătă, 18 mai 2013

Unde erai...?




 ...iata aici poezia gasita pe facebook si link-ul:
https://www.facebook.com/alexandra.svet?hc_location=stream 


Unde erai cand te iubeam ca un nebun?
Azi te-ai intors dar tot ce-n mine ieri ardea
Azi este scrum. Si fum. Doar fum. Doar scrum...

Ieri mi-as fi dat si viata. Dar tu nu o vroiai.
Zambind nepasatoare, la brat strain mergeai. 
Traind din plin cand eu muream. Razand, cand eu plangeam.
In dezmierdari te desfatai, cand eu pe spini calcam.

Astazi ma vezi, astazi ma vrei,
Astazi ma cauti. Dar e-n zadar.
Azi nu mai ard, sunt scrum. Sunt fum. Sunt numai fum, sunt numai scrum...

Degeaba vii, degeaba vezi, degeaba auzi acum
Tot ce atunci n-ai vrut sa stii. Degeaba mana o intinzi
S-apuci ce-ai inteles acum ca era tot ce-ti trebuia
Astazi pricepi, dar e-n zadar.
Mai e doar scrum, doar fum.
A mai ramas doar fum, doar scrum....

Da, astazi stii, puteam avea tot ce-ai dorit candva
Dar n-ai vazut. Sau de-ai vazut, n-ai priceput
Te indrepti acuma tremurand spre flacara ce-ardea
Bucatile de suflet drag, din jumatatea ta
Gasesti doar scrum, doar fum....

Doar fum, doar scrum e tot ce-a mai ramas acum....
Unde erai cand te iubeam ca un nebun?
La brat strain... Pe un alt drum...

(sasha)



...iar mai jos poezia mea



Raspunsul meu e simplu...
Eram plecata,eram pe drum,ca un nebun
Da,m-am intors si am vazut doar scrum.Si fum.
Eram demult plecata,eram pe drum.

Ieri ti-ai fi dat si viata,dar azi,acum?Eu n-o mai vreau!
Zambeam la brat strain ca meritai
Puteai muri,ca eu traiam razand...
De tine,cand pe spini calcai.

Nu te mai vad,nu te mai vreau
Nu te mai caut,nimic nu e-n zadar.
Esti tu,doar scrum si nu mai arzi,
Ca esti doar fum.

N-am sa mai vin sa te mai vad,nici sa te-aud
Am vrut sa stiu si mana n-am s-o-ntind
Intelegeam ca nu era ceea ce-mi trebuia.Nu vreau sa stiu.
Nimic nu e-n zadar,esti doar fum,te-ai transformat in scrum.

Astazi si ieri stiam...ce mi-am dorit candva,
Si am vazut,era simplu de priceput
Ma-ndrept acum,senina,spre locul unde-i scrum,
Intreaga si cu sufletul meu drag
Si vad doar fum si vad doar scrum...

...e tot cea mai ramas acum.
Eram plecata cand ma iubeai,eram pe drum
Si nu eram cu tine,sti bine
Eram demult plecata,eram demult pe-alt drum.


Weißenkirchen im Attergau,Austria
18 mai 2013
Costi Pop



vineri, 17 mai 2013

Organizatii secrete...

Contiunuare...organizatii secrete si puterea lor in secolul XX.



Este de ajuns să studiem ultimii trei sute de ani, deoarece, chiar dacă numele şi instituţiile se schimbă de-a lungul istoriei, puterea care stă în spatele lor este aceeaşi. Merită să fie menţionată însă, o scenă din piesa lui Umberto Eco:
De ce este atât de periculos dacă oamenii râd şi se amuză? Călugărul orb îi răspunde lui Baskerville: "Râsul ucide frica, fără frică nu există credinţă. Cine nu se teme de Diavol, nu are nevoie nici de Dumnezeu".
Masoneria este una din cele mai vechi organizaţii care există până în zilele noastre. Foi de papirus găsite în Libia cu ocazia unor săpături din 1888 menţionează date despre întruniri secrete înainte de Cristos, în anul 2000. Masonii organizaţi în bresle au luat parte şi la construirea templului lui Solomon şi aveau menirea sindicatelor noastre de astăzi. Alte indicaţii se găsesc în scrieri necrologice din Egipt, marele maestru fiind zeul Toth.
Masonii foloseau simboluri pentru a comunica unii cu alţii, cifre (3, 7, 13, 33), embleme. Cel mai important simbol a fost un şorţ scurt, care a fost înlocuit cu o blăniţă albă de miel în timpul preoţilor din Melchisedec în anul 2000 î.Ch. şi astăzi se foloseşte acest şorţ de blană. În Egiptul antic zeii erau pictaţi cum zboară în nişte nave aeriene (UFO) şi purtau şi ei şorţuri. Încă din anul 3400 î.Ch. cei din "Frăţia şarpelui" purtau şorţuri, iar zeii lor erau arătaţi cum coboară din cer pe roţi zburătoare.


La începutul sec. XIV s-a format o organizaţie împotriva lumii musulmane: Ordinul Cavalerilor Templieri. În urmă cu 150 de ani, acest ordin al templierilor a fost învăluit într-un secret, deoarece anumite cercuri au dorit acest lucru. Templierii au intrat în conflict cu Vechiul Testament. La început a fost un grup mic sub conducerea lui Geoffroy de Saint Omer şi Hugo de Payn, care s-a hotărât în anul 1117, de Crăciun să facă de pază în Ierusalim, pentru apărarea pelerinilor. În primăvară ei s-au prezentat patriarhului din Ierusalim şi regelui Balduin I, care i-au lăudat şi le-au permis să-şi construiască acolo o cazarmă proprie. Istoria templierilor ar fi decurs desigur altfel, dacă în ruinele din Ierusalim nu s-ar fi făcut o descoperire. S-au găsit vechi scrieri ebraice cu care, la început, templierii nu prea au ştiut ce să facă. Aceste scrieri au fost date învăţatului din Provence, Etienne Harding, care le-a tradus. S-a constatat că aceste fragmente de hârtie conţineau rapoartele evreilor Essaimin (spioni), puşi de rabinii de atunci, rapoarte în care ei aduceau la cunoştinţă activitatea blestematului Mamzer (fiu de curvă) Iisus, care incita împotriva dumnezeului evreilor, Jahwe. Acolo se spune că Isus Cristos l-a asemănat pe Jahwe cu Satana, din cauza învăţăturilor lui. O dovadă clară despre acest lucru se poate citi în Evanghelia după Ioan (Ioan, 8, 44), unde Iisus le spune evreilor: "Voi v-aţi ales ca Dumnezeu pe Diavol".


A avut loc deci o falsificare puternică a învăţăturii adevărate a lui Iisus! Templierii au avut un şoc când au aflat că adevărata învăţătură a lui Cristos şi Vechiul Testament erau în totală contradicţie. El îi învăţa să combată vechiul Dumnezeu ca pe Satana, ordinul templierilor sub Bernhard de Clarivaux având deja un "secret" şi o voinţă: să cunoască adevărul. Bernhard însă i-a sfătuit să nu cerceteze aceste lucruri, deoarece îşi vor face duşmani; astfel, secretul a început să fie uitat şi, în anii următori, templierii s-au ocupat de probleme militare.
Viaţa din Orient le lăsa puţin timp să se ocupe de acest "secret". Dar în contact cu lumea islamică, au descoperit nişte scrisori ale lui Abu Thalile (Imamul Ali) din Damasc. În aceste scrisori, Ali dezvăluie că atât Coranul cât şi Evanghelia lui Cristos au fost falsificate.
Aceste scrisori au stârnit vâlvă şi au fost trimise în Franţa. De această dată, cercetările nu au mai putut fi oprite. Comandamentului ordinului templierilor i-a căzut în mână un document al cartaginezilor. Acest document era o evanghelie străveche a lui Ioan, transcrisă de ereticul Marcion în anul 94 d.Ch. Documentul conţine şi o biografie a lui Marcion. Acesta, între anii 90-130 d.Ch. a înfiinţat o mişcare creştină a lui Iisus, fiind în contact strâns cu apostolul Ioan. După omorârea lui, această mişcare s-a distrus. Iisus le-a propovăduit oamenilor că fiecare poate să se mântuiască prin el însuşi, având nevoie numai de bunăvoinţă, fără temple sau organizaţii bisericeşti. De acum încolo s-a format în cadrul ordinului templierilor "ordinul marcioniţilor".


Simbolul iniţial al templierilor, crucea roşie simplă pe fond alb, a fost transformat de marcioniţi într-o cruce roşie cu spini pe fond alb. Încă se păstra secretul descoperirilor făcute de ordinul templierilor, cu speranţa că se vor găsi noi dovezi despre adevărata credinţă a lui Iisus, a creştinismului.
Într-adevăr, doi cavaleri templieri au găsit în ruinele Cartaginei, unde a trăit un timp Marcion, documente din era precreştină. Aceste documente erau originalele Evangheliilor lui Ioan şi Matei şi o traducere a lui Marcion din greceşte "Ilu Aschera", în care se află adevărata învăţătură a lui Cristos.
Cei trei stâlpi pe care se sprijină credinţa creştină sunt:
1 - religia ebraico-creştină;
2 - permisiunea de a lua camătă, preluată din Vechiul Testament şi sistemul monetar şi economic bazat pe acest principiu;
3 - principiul admiterii absolutismului.
Templierii au încercat să zdruncine şi să dărâme aceşti stâlpi. De îndată ce timpurile vor fi propice, ordinul templierilor va elimina bserica iudeo-creştină şi va constitui o religie a străvechiului creştinism, eliminând principiile Vechiului Testament.

De aici vor rezulta: răsturnarea sistemului monetar şi bancar actual, desfiinţarea absolutismului şi introducerea unui sistem de ordine republican aristocratic. Dar templierilor nu le-a mers bine, ei n-au putut salva locurile sfinte şi, începând din 1307, din ordinul lui Filip al IV-lea cel Frumos şi al Vaticanului, au început să fie persecutaţi. Au fost acuzaţi de practici satanice şi de alte minciuni.
Au părăsit Franţa şi s-au refugiat în Portugalia. Aici şi-au luat numele de "Cavaleri ai lui Cristos" şi au fost reabilitaţi de Papa Clement al V-lea. Marele lor maestru Jacques de Molay a fost ars public, în faţa catedralei Notre Dame din Paris în anul 1314, în 11 martie, din ordinul lui Filip al IV-lea.
Cavalerilor Ordinului Sf. Ioan le-a mers mai bine. După învingerea musulmanilor, s-au stabilit în insula Rodos sub numele de cavaleri de Rodos, sau pe insula Malta sub numele de cavaleri de Malta, azi o organizaţie puternică malteziană. Unii membri pot fi enumeraţi: William Casey (ex-şeful CIA 1981-1987), Alexander Haig (fost ministru de externe american), Lee Jaccoca (preşedintele Corporaţiei Chrysler), James Buckey (Radio Europa Liberă), John McCone (şef al CIA sub Kennedy), Alexandre de Marenches (şeful Serviciului francez de informaţii), Valery Giscard d'Estaing (fost premier francez).

Alte două organizaţii din timpul cruciadelor au fost:
1) Ordinul Franciscanilor, care au preluat de la fraţii egipteni Al Amarna veşmântul cu funia (împletită pentru cordon) şi modul în care îşi tundeau părul. Acest ordin părea foarte uman.
2) Ordinul Dominicanilor, uneltele inchiziţiei, instituţie înspăimântătoare creată de biserica catolică.

În secolul al XIV-lea au apărut pentru prima dată cei din "Frăţia şarpelui", sub numele de "Iluminaţi". În această organizaţie au intrat şi fraţii din "Rosacruce", întemeiată de împăratul Carol cel Mare, în secolul IX. Aceştia pretindeau a cunoaşte originea omului şi ştiinţele secrete ale egiptenilor.

Legătura între Rosacruce şi Iluminaţi a fost foarte strânsă. Rosacruce nu a putut fi identificată, deoarece ei au hotărât să-şi ducă activitatea câte 108 ani, alternând cu o întrerupere de 108 ani, în care dispăreau din viaţa politică. O persoană care era strâns legată de Iluminaţi şi de Rosacruce a fost Martin Luther, semnul sigiliului său fiind o cruce şi un trandafir, în timpul papei Leon al X-lea, fiul lui Lorenzo di Medici. Lorenzo di Medici a fost şeful unei bogate bănci în Florenţa şi al unei familii ce fusese împuternicită de Papa Ioan al XXIII-lea să încaseze pentru biserică cele zece procente şi impozite. Luther a fost mai ales împotriva afacerilor băneşti ale bisericii, care nu mai era un lăcaş primordial al credinţei.


VA URMA...


http://masonmusic.org/home.html

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...