V-ati intrebat, desigur, de ce am abandonat acest blog si va pot spune, ca mi-a fost lene, uneori n-am avut timp, alteori, n-am avut internet, deseori n-am avut subiecte, putand insa, descarca din sumedenia de fotografii(in jur de 120.000), inmagazinate pe un hard extern si care sunt "uitate", acolo.
As putea oare, sa stiu ca nu sunteti suparati, referindu-ma, la cei care intrati frecvent pe acest blog ?
Voi incerca sa postez mai des, insa la cat de incarcat imi este timpul vietii mele, de acum, nu cred ca voi reusi.
Voi continua, nu foarte increzator, ca veti aprecia asta, cu aceste date, despre unul din muzicienii de smooth jazz, favoriti si piese interpretate de acesta.
Chris Botti :
https://en.wikipedia.org/wiki/Chris_Botti
ALFABETUL GÂNDURILOR MELE INCOMPLET
Zipf, Austria
03 martie 2014
Alfabetul gândurilor mele incomplect
Alfabetul sentimentelor, e atât de simplu,
Beneficiul, fiind, iubiri, ce nu se vor stinge niciodat`
Culorile vieții, fiind altele, de fiecare dată,
Dimensiunea trecutului, neputând fi măsurată.
Efemerul clipelor, acompaniind secundele trăite,
Finalul, apropiindu-se, pentru toți, odată cu scurgerea lor
Greutatea timpului, așezându-se peste noi, an după an,
Infinitul de după viață, fiind doar imaginație,
În mintea mea și poate și-ntr-a voastră
Jucându-ne mereu cu cărțile pe masă.
Kilometrii nemăsurați, de iubire-i străbatem speriați,
Lăsând lumina sufletului să ne lumineze calea,
Mulțumind cerului, pentru fiecare o nouă zi,
Neștiind, când ne vom opri, când totul se va sfârși,
Orbecăind apoi, prin întunericul stelar,
Purtând cu noi, amprenta vieții,
Regăsind iubiri pierdute, abandonate sau uitate,
Sperând, că într-o zi, ne vom întoarce, la cei dragi
Și-i vom iubi, cum ar trebui s-o facem zilnic.
Trăirile, însă, ne sunt umbrite, de răul pământului,
Țintind spre noi, cei mici și slabi, fără putere,
Urmele banilor murdari, ai politicii mondiale
Văzându-se pe coperta lumii...
Xerox, vă rog, pentru viața mea, în caz că o voi pierde
Zarurile însă, n-au fost aruncate și vom vedea, ce va mai fi.
As putea oare, sa stiu ca nu sunteti suparati, referindu-ma, la cei care intrati frecvent pe acest blog ?
Voi incerca sa postez mai des, insa la cat de incarcat imi este timpul vietii mele, de acum, nu cred ca voi reusi.
Voi continua, nu foarte increzator, ca veti aprecia asta, cu aceste date, despre unul din muzicienii de smooth jazz, favoriti si piese interpretate de acesta.
Chris Botti :
https://en.wikipedia.org/wiki/Chris_Botti
ALFABETUL GÂNDURILOR MELE INCOMPLET
A lfabetul sentimentelor, e atât de simplu,
B eneficiul, fiind,iubiri, ce nu se vor stinge niciodat`
C ulorile vieţii, fiind altele, de fiecare dată,
D imensiunea trecutului, neputând fi măsurată.
E femerul clipelor, acompaniind secundele trăite,
F inalul, apropiindu-se, pentru toţi, odată cu scurgerea lor
G reutatea timpului, aşezându-se peste noi, an după an,
I nfinitul de după viaţă, fiind doar imaginaţie,
Î n mintea mea şi poate şi-ntr-a voastră
J ucându-ne mereu cu cărţile pe masă.
K ilometrii nemăsuraţi, de iubire-i străbatem speriaţi,
L ăsând lumina sufletului să ne lumineze calea,
M ulţumind cerului, pentru fiecare o nouă zi,
N eştiind, când ne vom opri, când totul se va sfârşi,
O rbecăind apoi, prin întunericul stelar,
P urtând cu noi, amprenta vieţii,
R egăsind iubiri pierdute, abandonate sau uitate,
S perând, că într-o zi, ne vom întoarce, la cei dragi
Ş i-i vom iubi, cum ar trebui s-o facem zilnic.
T răirile, însă, ne sunt umbrite, de răul pământului,
Ţ intind spre noi, cei mici şi slabi, fără putere,
U rmele banilor murdari, ai politicii mondiale
V ăzându-se pe coperta lumii...
X erox, vă rog, pentru viaţa mea, în caz că o voi pierde
Z arurile însă, n-au fost aruncate şi vom vedea, ce va mai fi.
B eneficiul, fiind,iubiri, ce nu se vor stinge niciodat`
C ulorile vieţii, fiind altele, de fiecare dată,
D imensiunea trecutului, neputând fi măsurată.
E femerul clipelor, acompaniind secundele trăite,
F inalul, apropiindu-se, pentru toţi, odată cu scurgerea lor
G reutatea timpului, aşezându-se peste noi, an după an,
I nfinitul de după viaţă, fiind doar imaginaţie,
Î n mintea mea şi poate şi-ntr-a voastră
J ucându-ne mereu cu cărţile pe masă.
K ilometrii nemăsuraţi, de iubire-i străbatem speriaţi,
L ăsând lumina sufletului să ne lumineze calea,
M ulţumind cerului, pentru fiecare o nouă zi,
N eştiind, când ne vom opri, când totul se va sfârşi,
O rbecăind apoi, prin întunericul stelar,
P urtând cu noi, amprenta vieţii,
R egăsind iubiri pierdute, abandonate sau uitate,
S perând, că într-o zi, ne vom întoarce, la cei dragi
Ş i-i vom iubi, cum ar trebui s-o facem zilnic.
T răirile, însă, ne sunt umbrite, de răul pământului,
Ţ intind spre noi, cei mici şi slabi, fără putere,
U rmele banilor murdari, ai politicii mondiale
V ăzându-se pe coperta lumii...
X erox, vă rog, pentru viaţa mea, în caz că o voi pierde
Z arurile însă, n-au fost aruncate şi vom vedea, ce va mai fi.
Zipf, Austria
03 martie 2014
Celor care vor citi, poate in altă limbă, aici, voi modifica aspectul poeziei.
Alfabetul gândurilor mele incomplect
Alfabetul sentimentelor, e atât de simplu,
Beneficiul, fiind, iubiri, ce nu se vor stinge niciodat`
Culorile vieții, fiind altele, de fiecare dată,
Dimensiunea trecutului, neputând fi măsurată.
Efemerul clipelor, acompaniind secundele trăite,
Finalul, apropiindu-se, pentru toți, odată cu scurgerea lor
Greutatea timpului, așezându-se peste noi, an după an,
Infinitul de după viață, fiind doar imaginație,
În mintea mea și poate și-ntr-a voastră
Jucându-ne mereu cu cărțile pe masă.
Kilometrii nemăsurați, de iubire-i străbatem speriați,
Lăsând lumina sufletului să ne lumineze calea,
Mulțumind cerului, pentru fiecare o nouă zi,
Neștiind, când ne vom opri, când totul se va sfârși,
Orbecăind apoi, prin întunericul stelar,
Purtând cu noi, amprenta vieții,
Regăsind iubiri pierdute, abandonate sau uitate,
Sperând, că într-o zi, ne vom întoarce, la cei dragi
Și-i vom iubi, cum ar trebui s-o facem zilnic.
Trăirile, însă, ne sunt umbrite, de răul pământului,
Țintind spre noi, cei mici și slabi, fără putere,
Urmele banilor murdari, ai politicii mondiale
Văzându-se pe coperta lumii...
Xerox, vă rog, pentru viața mea, în caz că o voi pierde
Zarurile însă, n-au fost aruncate și vom vedea, ce va mai fi.
Va multumesc !
Gand bun oriunde va aflati !
