Pamantul,l-am cuprins si azi, A nu stiu cat-a oara,ca sa te simt Si ochii mi-am inchis,sperand, C-o sa mi te imaginez... Chiar l-am rugat pe Soare, Sa nu-mi orbeasca calea,cu lumina lui Si-atat de iute,gasit-a un nor imens, Unde s-a si ascuns,lasandu-mi umbre Si mai tarziu,un cer mare,plin de stele. Pe toate le-am vazut,dar nu ai fost Niciuna dintre ele. Daca-i fi vrut,te-as fi putut vedea, Daca m-ai fi iubit, M-ai fi lasat ca sa te vad, Ca sa te pot simti. Atat de bine te-ai ascuns, Ca eu nu te-am putut gasi, Asa de mult te-ai indepartat, Ca eu sa nu te mai pot iubi Si oricat de tare,pamantul s-ar roti Chiar daca si maine-l voi cuprinde iar, A nu stiu cat-a oara,dar cine stie Si maine e o zi,sau poate-n asta primavara Daca, Soarele ma va lasa. Zipf,Austria 08 februarie 2014 Costi Pop
Conversatia avuta imaginar,cu cineva necunoscut, Ce-n mintea mea era-ntr-o noapte cu nesomn, Ce mi se parea a fi normal,era parca o zi prelunga, Si eu eram acelasi cred,sau poate putin schimbat. Vorbeam in mintea mea cu cineva necunoscut, Care-mi spunea aproape de final...urmeaza-ma... Pe cine,unde,ma-ntrebam,doar eram singur si nu stiam. Lumea credeam ca nu ma vrea Poate si pentru ca-mi doream sa te gasesc, Fie si prin intuneric... Urmeaza-ma,imi spune necunoscuta-mi voce, Ar insemna,sa ma indragostesc din nou de tine Dar cine esti si ce curios ma simt acum, E chiar tarziu,demult nu mai e miez de noapte Si ma gandesc sa te urmez. Dar cine esti si cum te pot gasi? Ascult din nou la vocea-mi de alaturi, Din noapte,cea necunoscuta Ce imi vorbeste despre tine,de parca te-ar cunoaste, Tresar si ma gandesc,ca poate te-a avut,de stie atatea Cand te trezesti,chiar ce mananci,cu cine esti, Daca zambesti,pe unde mergi si ce gandesti... Nu, e prea mult,cine e vocea din mintea mea? E doar o conversatie avuta,imaginar,cu cineva necunoscut. Esti tu...doar tu poti ca sa-mi spui sa te urmez, Stiu ce-am sa fac acum,vocea-m sa-ti urmez... Inchid ochii,e noapte,ganduri imi dau de veste Venind de-a valma printre voci necunoscute. Si-mi este teama,ca-m sa adorm, Vocea-ti,e undeva-ntre altele, Care ma-ndeamna,toate,ca sa te urmez. Cine sunt ele,cine esti tu, Si ma intreb in plina noapte,cine sunt eu? Urmeaza-ma...imi spune-o voce,care seamana cu a ta, Vorbesc oare cu mine,cum de se-ntampla asta, Sau poate ca esti tu si cred ca-s eu... Mi-am incalcit si mintea, Cum mi se-ntampla,cu firele de nailon,la pescuit Si iata-n plina noapte,cu vocile necunoscute, Ce sa ma fac,m-apuc la descalcit... Urmeaza-ma...imi spune necunoscuta-mi voce Si asta pot sa fac acum,chiar daca te voi trezi, Gandu-mi acuma-l voi trimite,ca sa-ti sopteasca... Urmeaza-ma si ai sa vezi,ca eu te voi iubi. Zopif,Austria 06 februarie 2014 Costi Pop
O frunza in vant,acesta sunt eu, O carte deschisa catre alt taram, Uitat de timpul nemilos si dur Care ma schimba si ma face sa tresar... Cand,umbre din jurul casei se schimba Si imi arata silueta subtire,prelunga de femeie, Ce-mi bantuie prezentul si-asteapta un moment, Ca usa casei,cea cu prispa si pridvor, Sa se deschida si sa intre, Miresme de parfum,de drag si dor. Un murmur rece de izvor,acesta sunt eu Care asteapta,setea flamanda,a sufletului tau, Sa-si potoleasca poftele stiute atat de bine, Si sa-nfiori apoi,ascunderi,cutreierate doar de tine. O frunza vesteda-n final,acesta sunt eu, Un trecator subtil si chiar neinsemnat, Ce usa casei,nezavorata,mereu,ce am lasat Sa o deschizi cu umbra ta,cu chip inmiresmat. Cheia-m lasat-o mereu acolo,ca s-o vezi, Am asteptat, cum doar ti-am spus, M-am uitat la fiecare zi care s-a dus, La fiecare umbra,ce soarele-a ascuns Si totusi,n-ai venit si usa casei n-ai deschis... Voi astepta si alte umbre,acesta sunt eu Sezand pe prispa casei,cu cheia la vedere, Sperand,un chip sa-l vad,intr-un final, Dar pan-atunci,asta sunt eu si-ti spun... Ca te iubesc si tare-mi este dor de tine. Zipf,Austria 07 februarie 2014 Costi Pop
Ca sa te pot simti.
