Ne-am despărțit demult,
suntem doar împreună
sub același acoperiș,
al casei și cerului,
care ne vede și ne iartă.
Suntem ca doi străini,
care se văd mereu,
fără să-și zâmbească,
sau fără de vreun salut.
Atingerile lipsesc,
ca și privirile, care,
încearcă să se ocolească.
Suntem doar împreună
și ne-am despărțit demult,
cu noi e tristețea
și amintirile frumoase,
atât ne-a mai rămas.
Le alungăm de-ndată, știind
că nici soarele, nu poate,
a ne-ncălzi în suflet,
nici anotimpurile
atâta de frumoase,
ce-ți seamănă atât de mult,
încerc să mă gândesc la tine,
sufăr pentru că ți-am greșit,
mi-e dor să te mai țin de mână.
Ne-am despărțit demult,
suntem doar împreună
sub al cerului acoperiș.
Bad Ischl, Austria
noiembrie 2015
