Iata ca a trecut un an de cand n-am scris aci.Voi incerca sa va transmit toate gandurile mele bune,odata intrati pe usa lui 2011,asa cum si voi,presupun o faceti citind aceste randuri.Ei bine,mai sunt cateva zile,si...la lucru pentru multi dintre d-voastra.Eu zic ca nu este suficient sa muncim.Si calul munceste,si boul.Iar cand muncim fara sa gandim si fara speranta,nu valoram mai mult decat ei.Adesea fiintele cele mai amarate fac o munca mecanica si le lipseste curajul sa abandoneze,nu-i asa dragi cititori ?Daca vreti rasplata pentru munca voastra,daca vreti odihna dupa truda,trebuie sa rezistati cu speranta,credinta si incredere,stiind ca raspunsul se afla in marea inima a lui D-zeu.Nu darurile lipsesc.Nici forta aceea de care tot vorbim si ne ridicam uneori privirile spre cer,in speranta ca o vom putea simti nu e in intarziere cand e vorba sa ne indeplineasca dorintele,ci noi suntem incapabili sa vedem,sa recunoastem binele din pricina gandurilor noastre de descurajare si de lipsa.Deci nu va lasati descurajati de esecul din ajun.Am ales pentru voi,gasita in "Forbe Magazine",aceasta poezie a lui T.C.Howard si sunt sigur ca veti aprecia profunzimea cuvintelor exprimate in versuri.
"Ziua de ieri trecut-a: n-a fost decat un vis;
Trecutul ne-a lasat doar amintire.
Ziua de maine se contureaza pe ecranul Sperantei,
O flacaruie,simpla nalucire.
De ce ne vaitam pentru durerile de ieri,
Sa intristam imaginile amintirii-n minte?
De ce sa ne mai chinuim,sa suferim-caci suferinta ucide-
Pentru lucruri ce nu vor avea loc maine?
Pace si liniste cenusii sale;
Nu-i om sa fi vazut cu limpezime ziua cea de maine,
Speranta,insa si increderea-i sunt balsam.
Clipa prezenta este tot ce am si ce-i al meu,
O pot folosi bine sau irosi,asa cum voi putea;
Dar stiu ca viitorul meu depinde doar
De felul-n care traiesc azi...
In clipa prezenta,eu imi alcatuiesc trecutul ca si viitorul;
Tot ce doresc pot face eu din ele,
Prin faptele si lucrurile ce azi le savarsesc,
Prin cuvintele ce le rostesc,prin gandurile ce le am.
Astfel,eu nu ma tem de viitor si nici trecutul nu mi-l plang.
Caci fac toate acele lucruri de care azi ma aflu-n stare,
Traindu-mi fiecare clipa de parca cea din urm-ar fi;
Si poate chiar ca este!Cine stie?Si cine poate-a spune?"
Am "alunecat' si eu prin scrierea de azi,pe un taram atat de vast,cel al credintei,de care ne-am indepartat atat de mult,incat mi-este teama sa dezvolt teorii si povesti de care sunt strain.
"Datoria noastra si ziua de azi ne apartin,a scris un mare ganditor,iar rezultatele si viitorul ii apartin lui Dumnezeu".Pe scurt,o foarte buna sa-i zicem rugaciune sau dorinta proprie,zilnica ar putea fi cea pe care am citit-o de curand intr-o revista:"Doamne,eu voi continua sa vaslesc,iar TU-sa conduci corabia".
Usor de spus,veti gandi voi,poate,,dar inca nu vi s-a intamplat nenorocirea care m-a lovit pe mine.Sunt doborat de boala sau infirm,in urma unui accident,sau poate ca sunt ruinat sau altceva,la fel de tragic.Shakespeare s-a gandit insa la situatia aceasta cand a spus:"Cand norocul pare sa-i surada omului,atunci il priveste cu ochi amenintatori."In aceeasi revista,Tolstoi a scris despre un revolutionar:"Imi puteti trimite trupul la inchisoare,dar nu va puteti atinge de ideile mele".
Asa nici d-voastra si nimeni nu puteti ridica ziduri in jurul gandului.Nu puteti trimite la inchisoare o idee.Nu puteti baga in cusca energia,entuziasmul,spiritul de initiativa,apanaje ale unui spirit ambitios.
Iata ce ne deosebeste de animale.Cat despre Ella Wheeler Wilcox,nu am decat a spune,
de exceptie,pentru ce a scris...
"Nu varsa lacrimi
Pe procesul verbal manjit al anilor pierdut.
Ci intoarce pagina
Si zambeste,zambeste,vazand
Frumoasele pagini nescrise,ce pentru tine raman".
Tot pentru d-voastra,voi ramane acelasi...Costi Pop.
Gregg Karukas - Isabella
Va spun ramas bun,cu speranta ca voi putea scrie totusi, ceva aici pe acest blog-site,chiar daca voi lipsi din preajma internetului,pret de cateva luni poate...Stiu ca nu veti renunta la vizitele pe care le-ati facut si pana acum si ca ma veti intelege de ce am ales sa lipsesc(motivat).Voi aduce primavara si zambet pe buzele tuturor,sper,asa incat,va multumesc,pe curand,imi veti lipsi...:-)
Zece "sobolani",respiram aerul insuportabil al pivnitei proprietarului Ceda(Deda),aer infectat si de vecinul de pat,Ghita moldoveanul,care,pentru el si cei din jur,a bea si a fi beat mereu,inseamna a fi ceva normal.Mihai,inteligentul(ii spun cei vechi din camera),face pe baiatul atotstiutor,laudaros si plin de importanta,dar ii ramane calitatea de a fi un baiat bun si destul de educat.Romanica,baiatul brunet din Sibiu,are cateva iesiri de om dur si totusi ramane in continuare,colegul cu putina inima pentru toti(e unul din sefii beciului).Nelu ,barbatul divortat,simplu om morocanos,cu privirea severa este totusi un bland,dar nu intotdeauna.Marian,baiatul din Carasova,vorbitor al limbii sarbe,este unul din aceia care face ce vrea,cand vrea si cu cine vrea...Ii place sa bea,dar interesant,are un suflet asa bun,incat incearca uneori sa te ajute.Dezordonat in vorbire si comportament,irita pe cei din jur.Cel mai in varsta coleg este Martin,tot un Carasovean,slab,uscativ,de 40 ani,destul de calculat in tot ce face,dar ii place si lui sa bea mult si asta nu inseamna sa poti trece cu vederea,dar pentru ca trebuie,m-am acomodat cu gandul ca traiesc printre betivi.A ramas sa scriu despre Puiu,un baiat linistit,fara vicii deosebite
Usor se vede ca aerul,care se afla de-a dreptul deasupra pamantului,e mai dens ca celalalt si cu cat te ridici mai sus,cu atat este si mai putin piclos si mai straveziu.Lucrurilor ridicate si mai indepartate de tine,li se vor vedea mai putin partea de jos,pentru ca o zaresti printr-o linie ce trece prin aerul dens aflat deasupra pamantului si care se intinde fara intrerupere.
Varful inaltimilor de care vorbim ajunge la ochi printr-o linie care,cu toate ca incepe de la tine intr-o atmosfera densa,totusi se termina sus,adica intr-o atmosfera mult mai usoara decat cea de jos.Pentru acest fapt,cu cat aceasta linie se indeparteaza treptat de tine,cu atat trece dintr-o atmosfera usoara intr-o atmosfera si mai usoara.
Pictorul priceput trebuie sa picteze doua lucruri principale,adica omul si ceea ce se petrece in mintea lui.Lucrul dintai este usor,cel de-al doilea este greu,pentru ca trebuie sa-l exprimi prin gesturile si miscarile madularelor.
Biblioteca de Arta,parerile unui om fara margini,sau asa cum el insusi se considera un "omo senza lettere",un om pentru care depozitul cultural al cartii inseamna foarte putin ,este vorba despre Leonardo Da Vinci. De ce am ales acest"extraterestru",al acelor vremuri,cum imi place mie sa spun despre el ?Pentru simplitatea cu care trateaza acesta pictura.
Acum nu-mi ramane decat sa-mi iau ramas bun si pentru ca este aproape miezul noptii,va spun noapte buna,cu promisiunea continuarii "serialului" "Leonardo Da Vinci despre pictura". 
http://www.youtube.com/watch?v=KdbxndTPIMw&feature=related
Cu amaraciune in suflet si simtiri,eu totusi va urez asa cum se cuvine ca anul ce va sosi in cateva ore,sa va aduca sanatate,bucurii,fericire,impliniri,paine pe masa si bani ca sa putem trai DECENT.(nu de un cent..):-)
