Ce cred eu despre suparare m-a intrebat cineva,vazandu-mi chipul zilele trecute si m-am gandit sa-i raspund de-abia acum,in acest mod.Supararea mea poate constitui un raspuns violent si agresiv la jignire,obstructionare sau nedreptate.Daca v-a jignit cineva,va simtiti negat in integritate si simtiti o frica viscerala.Pot fi,sau d-voastra puteti fi obstructionat cand cineva sau ceva v-a incurcat socotelile.Reactia agresiva este rezultatul fricii,induse de faptul ca nu ati fost stapan pe situatie,sau nu l-ati putut domina pe cel care v-a dejucat planurile.Despre nedreptate ce as putea spune...?In primul rand,justetea este o amagire.Daca ar exista dreptate,nu ar mai fi razboaie,nu ar exista victime nevinovate,copii infometati.Nu mai continui...
Bineinteles aparati justetea!Nu paralizati insa in fata nedreptatii!In momentul in care va simtiti nedreptatit,va comparati cu acela care v-a daunat.Il faceti reponsabil pentru
comportamentul nedrept deoarece va este frica...Va e frica deoarece v-ar priva de valoare si in acest fel v-ar subordona.
Si gelozia este o insulta adusa simtului dreptatii.Cand sunteti gelos doriti sa fiti pretuit sau iubit si neindeplinirea acestei
asteptari constituie o nedreptate pentru d-voastra.
Nu cred ca v-ati suparat daca ce am scris parca aduce a sfat...nu asta e intentia mea,stiti foarte bine ce aveti de facut si fara ca eu sa intervin cu acest post ciudat,bizar si nelalocul lui.Voi continua insa,in ciuda tuturor gandurilor rele care se vor indrepta inevitabil si asupra acestui blog,cu cateva cuvinte in treacat despre ceea ce trebuie sa evitati cu orice pret:critica.Ati pierde doar timpul foarte pretios si ati uita de actiune.Ocupati-va in primul rand de dumneavoastra in loc sa obiectati la adresa modului de actiune al altora.Sa nu va preocupe in schimb nici parerea altora despre dumneavoastra.Eu am gresit,m-am iscodit pe nedrept:de ce nu am ajuns inca la fericire?La aceea fericire mult ravnita...Deoarece contrar convingerii mele nu m-am straduit.Poate am depus-o in mana altcuiva.Am ales zgomotul lumii exterioare,ceea ce m-a impiedicat sa ma confrunt cu propia persoana.Mi-am blestemat soarta nenorocita.Am mentinut o atitudine defetista:"Ce rost are?"Ar fi trebuit sa uit comportamentul anterior care,printr-un macaz pus gresit,m-a dirijat pe o linie moarta.
Dar imi spun ca trebuie sa-mi directionez singur viata,sa-mi asum
singur soarta,pentru ca la nimeni altcineva nu ar fi in maini mai bune.Eu sunt singurul in stare sa apreciez ce anume imi corespunde mai exact.Nu o spun pentru prima data si repetati-o si dumneavoastra,mai ales atunci cand credinta incepe sa slabeasca.Mi-am zis sa ma pregatesc de-acum,sa nu mai fiu amar, tensionat si sceptic.Sa nu ma inchid in mine,pentru ca imi voi taia calea succeselor viitoare.Pentru ca am capacitatea de a atrage ce este mai bun.Increderea in mine si in soarta mea imi va conferi o putere de atractie magnetica.
Cineva imi sugera sa ma comport ca o baterie.Orice gand negativ ma descarca,orice gand pozitiv ma incarca.Sa fie oare asa?Vom trai si vom vedea...Va las acum cu bine,multumindu-va ca de obicei,tuturor celor care-mi citesc "balivernele".Multumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vă rog fiți atenți la cuvintele pe care urmează să le scrieți. Bunul simț este cel care trebuie să primeze si sunt sigur că așa veți face. Mulțumesc ! :-)
Please pay attention to the words that is going to write here. Common sense is the one that should be a priority and I`m sure you will. Thank you ! :-)