O carte sunt si-aceea,scrisa
De cineva mai pesimist ca mine,
Dureri,mistere,nonsensuri am in pagini
Si imi doresc ca cineva sa ma citeasca.
In graba,tu m-ai rasfoit fara rabdare
Si printre randuri mi te-ai strecurat,
Te-ai enervat,spunand ca sunt prea triste,
Prea invechite-s pentru tine,
Ai rupt bucati apoi, din mine
Si intr-o clipa ai vrut ca sa ma arzi.
Scrisul din mine,nu poate sa distruga,
Chiar si la sufletul meu te-ai gandit,
Sa-i faci ceva,cum sti tu cel mai bine
Sa-l arzi,sa ma distrugi,cenusa s-o arunci
Peste oceanul suferintei,ce ma cuprinde vie,
Ranita,fara ganduri,cu sufletu-mi ascuns.
Hai spune-mi ceva,de ce nu-mi spui
Ce ai de gand,ce vrei sa faci...?
Te-ascult ca stiu s-o fac,asa cum zi si noapte
Am sa tac,zacand in necuvinte.
.................................................................................
Pe masa aceea,cand te-am abandonat,
Sau te-am lasat,ca mi-e totuna,
Stiam ca nimeni nu te va citi si multa vreme
Vei sta inchisa,prafuita,fara ca cineva curios
Sa vrea sa te cunoasca,asa cum am facut-o eu.
Nici nu-ti imaginezi cat am putut de bine
Ca sa-ti gasesc un loc,care nu e al tau,
Nu printre carti in biblioteca,ci intr-un loc,
In care,nicicand nu ai stiut ca este-al meu.
Vise desarte ca cineva-si va aminti
Sa-si bea cafeaua,sau ceaiul,de care tu ai amintit,
Chiar daca pasii lui aici s-ar indrepta
Nici gand ca el sa te gaseasca,apoi citind sa te cunoasca,
Poate ai vrea tu lucru-acesta sa se-ntample,
Asculta,nu prea am timp de tine si tine minte draga mea
Cartea nu-mi apartine,dar cafeneaua(ceainaria veche)...da.
Si am inchis-o si te-am inchis,nu stiu ce-ai mai putea tu face
E cam tarziu,n-am ce-ti vorbi si lasa-ma in pace.
Autor:Costi Pop
De cineva mai pesimist ca mine,Dureri,mistere,nonsensuri am in pagini
Si imi doresc ca cineva sa ma citeasca.
In graba,tu m-ai rasfoit fara rabdare
Si printre randuri mi te-ai strecurat,
Te-ai enervat,spunand ca sunt prea triste,
Prea invechite-s pentru tine,
Ai rupt bucati apoi, din mine
Si intr-o clipa ai vrut ca sa ma arzi.
Scrisul din mine,nu poate sa distruga,
Chiar si la sufletul meu te-ai gandit,
Sa-i faci ceva,cum sti tu cel mai bine
Sa-l arzi,sa ma distrugi,cenusa s-o arunci
Peste oceanul suferintei,ce ma cuprinde vie,
Ranita,fara ganduri,cu sufletu-mi ascuns.
Hai spune-mi ceva,de ce nu-mi spui
Ce ai de gand,ce vrei sa faci...?
Te-ascult ca stiu s-o fac,asa cum zi si noapte
Am sa tac,zacand in necuvinte.
.................................................................................
Pe masa aceea,cand te-am abandonat,
Sau te-am lasat,ca mi-e totuna,
Vei sta inchisa,prafuita,fara ca cineva curios
Sa vrea sa te cunoasca,asa cum am facut-o eu.
Nici nu-ti imaginezi cat am putut de bine
Ca sa-ti gasesc un loc,care nu e al tau,
Nu printre carti in biblioteca,ci intr-un loc,
In care,nicicand nu ai stiut ca este-al meu.
Vise desarte ca cineva-si va aminti
Sa-si bea cafeaua,sau ceaiul,de care tu ai amintit,
Chiar daca pasii lui aici s-ar indrepta
Nici gand ca el sa te gaseasca,apoi citind sa te cunoasca,
Poate ai vrea tu lucru-acesta sa se-ntample,
Asculta,nu prea am timp de tine si tine minte draga mea
Cartea nu-mi apartine,dar cafeneaua(ceainaria veche)...da.
Si am inchis-o si te-am inchis,nu stiu ce-ai mai putea tu face
E cam tarziu,n-am ce-ti vorbi si lasa-ma in pace.
Autor:Costi Pop
Weißenkirchen im Attergau - Oberösterreich
08.06.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vă rog fiți atenți la cuvintele pe care urmează să le scrieți. Bunul simț este cel care trebuie să primeze si sunt sigur că așa veți face. Mulțumesc ! :-)
Please pay attention to the words that is going to write here. Common sense is the one that should be a priority and I`m sure you will. Thank you ! :-)