Pe frunzele galbui,m-asez sa dorm,
Cu piatra inimii imbalsamata,
Ca regii mari pe tronuri care mor
De una singura si-aceasi floare parfumata.
Adormi in puful vietii,cuprins de spaima,
Viseaza ce e frumos in sufletul sublim
Devorator de genii si suspin,
Sa mori apoi batran si fara faima.
In clipele betiei,sentimentale vise,
Am aruncat un zar intr-un pahar ciobit
Suspin peste amoruri nedescrise
Te-astept,sarac,umil si obosit.
O zi care incepe,zambind curat si cald
E ca un munte aurit si de smarald
Te urmaresc nesigur,te pierd si-mi pare rau
Sub masca mea de inger,o spun,sunt un calau.
Te-ai regasit in brate tremurande,te-ascunzi de mine,
Nu poti scapa de clipa cea din urma care vine,
Te-ai cuibarit prin suflete straine,
Te-astept sarac la usa si umil.
Cine sunt eu,copil de primavara imbatat,
Intreb in dansul pasilor indragostiti
Cine sunt eu,copil de primavara-nmiresmat,
Raspunzi prin ochii verzi,cuminti si obositi.
Simple taceri,cuvinte ce te-nvata
Un gand curat si nobil ce te-apasa,
Cu un sarut,percepi aceea povata,
Oamenii multi,anii putini,frumoasa viata.
Cu piatra inimii imbalsamata,
Ca regii mari pe tronuri care mor
De una singura si-aceasi floare parfumata.
Adormi in puful vietii,cuprins de spaima,
Viseaza ce e frumos in sufletul sublim
Devorator de genii si suspin,
Sa mori apoi batran si fara faima.
In clipele betiei,sentimentale vise,
Am aruncat un zar intr-un pahar ciobit
Suspin peste amoruri nedescrise
Te-astept,sarac,umil si obosit.
O zi care incepe,zambind curat si cald
E ca un munte aurit si de smarald
Te urmaresc nesigur,te pierd si-mi pare rau
Sub masca mea de inger,o spun,sunt un calau.
Te-ai regasit in brate tremurande,te-ascunzi de mine,
Nu poti scapa de clipa cea din urma care vine,
Te-ai cuibarit prin suflete straine,
Te-astept sarac la usa si umil.
Cine sunt eu,copil de primavara imbatat,
Intreb in dansul pasilor indragostiti
Cine sunt eu,copil de primavara-nmiresmat,
Raspunzi prin ochii verzi,cuminti si obositi.
Simple taceri,cuvinte ce te-nvata
Un gand curat si nobil ce te-apasa,
Cu un sarut,percepi aceea povata,
Oamenii multi,anii putini,frumoasa viata.
Ai suflet de poet Costi, dar eşti trist. De fapt, toţi suntem trişti în primăvara aceasta care pare că nu mai vine. Numai bine!
RăspundețiȘtergere